Calul lui Przewalski

             Calul lui Przewalski

Calul lui Przewalski , numit și calul sălbatic asiatic, calul sălbatic mongol sau Takhi, este o specie de cal sălbatic, cea mai apropiată rudă sălbatică a calului domestic.
Cei mai mulți cai "sălbatici" din ziua de astăzi, ca mustangul american sau brumby australian, sunt de fapt animale sălbăticite, cai care au fost demult domestici, dar au scăpat și s-au întors la o stare aparent sălbatică. Calul lui Przewalski, pe de altă parte, nu a fost niciodată domesticit cu succes. Au existat mai multe ecvide nedomesticite niciodată, printre ele numărându-se de exemplu tarpanul. Cele mai multe au dispărut însă, iar calul lui Przewalski și anumite subspecii de hemion au rămas singurii cai cu adevărat sălbatici din lume.În sălbăticie, calul lui Przewalski trăiește în grupuri sociale constând într-un armăsar dominant, o iapă dominantă, alte iepe, și mânjii lor. Viața lor zilnică este similară cu cea a turmelor de cai sălbăticiți. Fiecare grup are un teritoriu bine stabilit. În interiorul acestuia, herghelia parcurge între 5 și 10 km pe zi, păscând, adăpându-se, mâncând sare și dormind. Noaptea, turma se adună și doarme aproximativ patru ore. Zonele mai multor turme se pot suprapune fără conflict, deoarece armăsarii tind să își apere iepele mai mult decât teritoriul.

Armăsarii își marchează teritoriul prin miros, lăsând grămezi de bălegar la intervale de-a lungul traseelor pe care le parcurg, pentru a avertiza alți masculi de prezența lor. În plus, când o iapă din turmă urinează, deseori armăsarul va urina în același loc, pentru a semnala celorlalți masculi că iapa face parte din turma lui. Armăsarii pot fi deseori văzuți mirosind bălegarul pentru a confirma marcarea teritoriului.La un recensământ din 2005, populația mondială de cai Przewalski număra aproximativ 1500 de exemplare. Toți erau descendenți ai celor 31 de cai care existau în captivitate în 1945, aceștia la rândul lor descendenți din aproximativ 15 capturați în 1900. O colaborare între Societatea Zoologica din Londra și niște oameni de știință mongoli a avut ca rezultat reintroducerea cu succes a acestor cai din grădinile zoologice în habitatul lor natural din Mongolia, iar din 2005 există o populație liberă de 248 de animale.

Condorul californian

                          Condorul californian

În luna februarie 2010 au fost inventariați 348 de condori în viață, din care 187 în libertate.

Condorul californian este o specie de pasare rapitoare care se află pe locul doi ca mărime în lume și care face parte din familia vulturilor pleșuvi din America.
Condorul a trăit inițial în America de Nord pe coasta PAcificului, fiind însă aproape exterminat de om. Pentru a salva specia, în 1987 au fost capturați toți condorii aflați încă în libertate. S-au strâns 22 de exemplare, care au fost duse în parcul de animale sălbatice din San Diego și la grădina zoologică din Los Angeles. În urma unui program de înmulțire în captivitate, numărul lor a sporit suficient, astfel că din 1991 au fost eliberate treptat în natură mai multe exemplare, în munții și rezervațiile naturale din regiunea Californiei, Arizona. Condorul californian este în prezent cea mai rară specie de păsări din lume.

Marele rechin alb

                                   

                                  Marele rechin alb       

  

Fiind un peste cu o rază de acțiune mare,rechinul alb, trăiește atât în Oceanul Pacific , cât și în oceanele Atlantic și Indian , de la tropice până la cercurile polare. Acest rechin este găsit de obicei în apele adânci ale platformei continentale.


Ochii rechinului sunt formați pentru vederea diurnă și majoritatea atacurilor le dă în timpul zilei . Oamenii îl consideră unul din cei mai peiculoși rechini datorită mărimii sale , comportamentului agresiv și obiceiului de a înota și în apele mai puțin adânci în căutare de hrană. Scufundători și înotători au fost atacați de acest rechin. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatura timida care fuge la apropierea omului.

Este un prădător lacom și de temut . Prada sa constă într-o largă varietate de pești osoși , alți rechini , păsări de mare broaște țestoase de mare , mamifere marine cum ar fi focile , leii de mare , vidrele și altele . Strategia sa constă într-un atac surprinzător și rapid din spate , provocând o rană mare . Cel atacat de cele mai mule ori moare datorită traumei sau a pierderii de sânge , însă mușcăturile pot fi și superficiale sau plasate greșit pe corpul prăzii , îngăduindu-i să supraviețuiască atacului și să scape doar cu câteva cicatrici.

Capra Neagra

                             Capra neagră

Capra-neagră (Rupicapra rupicapra) este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este răspândită în regiunile muntoase din Eurpoa și Asia Mica.Animalul are o înălțime între 110 și 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 8 cm), având înălțimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 și 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate și încovoiate spre îndărăt.Habitatele preferate ale caprelor negre sunt stâncării cu bolovani acoperiţi de licheni, circuri glaciare cu pete de zăpadă persistente până la mijlocul verii, grohotişuri şi jnepenişuri întinse.Capra neagra este cel mai „vechi“ mamifer din Romania: ea traia in perioadele glaciare cuaternare, alaturi de mamut si de rinocerul linos.

Capra Neagră

 A supravietuit incalzirii climatului retragindu-se in zonele montane inalte, ce constituie si habitatul ei actual: golul alpin si padurile adiacente. In schimb, ceea ce s-a schimbat drastic este distributia caprelor negre pe teritoriul Romaniei.
Din aceasta cauza, e posibil ca secolul trecut sa alcatuiasca cel mai tumultuos capitol din istoria acestei specii autohtone.

Ursul panda

                                   

                              Ursul panda

În puținele populații cu efectiv redus, ce trăiesc în pădurile montane ale Chinei Centrale, ursul Panda este printre cele mai rar întâlnite mamifere de pe glob.
Ursii Panda ajung în lungime pînă la 1,5 m și aproximativ 75 cm în înălțime. Masculii sunt cu 10-20% mai mari decât femelele. Masculii cântăresc până la 150 kg, iar femelele până la 125 kg.
Panda este una dintre speciile de urși care au cea mai lungă coadă, care ar putea ajunge până la 5–6 cm lungime.Ursii Panda trăiesc pâna

la 25-30 ani.

   

Ursii Panda consumă exclusiv frunze și lăstari de bambus. Bambusul este o plantă dulce cu creștere înaltă, pe care ursul Panda o mărunțește cu greutate. Dinții ursului Panda, ce inițial erau propice smulgerii și mărunțirii cărnii, au evoluat ulterior aplatizându-se, devenind specializați în măcinat pentru a aduce hrana la o consistență de pastă.La ora actuală mai trăiesc circa 1.600 exemplare în sălbăticie, iar viitorul acestei specii se anunță a fi unul deosebit de sumbru. Populația actuală de urși panda sălbatici trăiește doar în 6 masive muntoase situate între câmpia Sichuan și platoul tibetan.Se consideră că, peste 70 ani, datorită fenomenului de încălzire globală, jumătate din arealul actual al urșilor panda nu va mai putea fi locuit de aceștia.